Recenzie Nymphette_dark99 de Cristina Nemerovschi

"“Am 13 ani şi 4 luni. În ghiozdanul meu nu găseşti bomboane pe băţ, nu îmi prind părul cu bentiţă, nu port pantofi cu baretă şi nici rochiţe albe. Fac sex pentru că e fun. Îmi testez limitele şi nimic din ceea ce ai putea bănui despre mine nu este adevărat. Mă cheamă Vicky. Ai grijă să nu îmi spui Victoria, port un cutter cu mine tot timpul.”

Rămasă singură în mijlocul Braşovului, fără bani şi fără baterie la mobil, Vicky, o adolescentă de 13 ani, are o noapte la dispoziţie pentru a ajunge în Bucureşti, unde a doua zi este petrecerea de majorat a iubitului ei, Dev, petrecere pe care în niciun caz nu vrea să o rateze. Un TIR opreşte, iar bărbatul pare fascinat de nurii tinerei Lolite, propunându-i o partidă de sex în pădurea de la marginea drumului. Ea acceptă imediat, însă şoferul nu ştie că a făcut o greşeală care îl va costa poate chiar viaţa.

Situaţiile neprevăzute şi personajele întâlnite pe parcursul a doar câteva ore gravitează în jurul atracţiei sexuale şi al aventurilor extreme, al rememorării unor evenimente decisive din trecut şi reflecţii despre persoanele importante care au marcat-o. Fata ascunde totuşi un secret – Întâmplarea.

Live fast, die young, bad girls do it well."

O sa incep direct : cartea asta e foarte buna. Pe bune! Cristina a scris despre o Lolita pe care personal o vad mai interesanta decat Lolita "originala" :D 

Vicky (nu prea imi permit sa ii spun Victoria) este un personaj foarte complex si cu siguranta nu iti ajung cele 344 de pagini sa o intelegi. Din fericire s-a scris si o continuare pe care inca nu am pus mana dar urmeaza. 

Vicky socheaza...sau mai bine zis Cristina socheaza, lucru care a adus numeroase critici acestui roman, si nu numai. Mi se pare o aberatie sa critici un roman , un autor doar pentru ca te socheaza personajul principal, doar pentru ca "vai cum sa faca asa ceva" :)) Eu cred ca e mult mai greu sa scrii despre asa ceva, sa scrii despre lucruri pe care unii nu au curajul sa le spuna si nu au nici imaginatia necesara sa le transpuna intr-o poveste. De aici cred ca se poate observa talentul Cristinei dar nu scrie aceleasi povesti de dragoste, young-adult novels, romane ce se petrec intr-o lume distopica sau alte genuri ce ies pe banda rulanta peste tot mai nou. 

Cu siguranta nici eu nu sunt de acord cu alegerile protagonistei...pana si gandurile ei uneori ma fac sa gandesc "vaiii, asta chiar e bolnava mintal" :)) , daaaaarrrr, de ce sa citim doar despre lucruri cu care suntem de acord, despre lucruri in care ne regasim ? Pentru mine cartea asta a fost un refresh si nu am putut sa o las din mana. Inlantuirea evenimentelor e foarte catchy, vrei neaparat sa vezi ce se mai intampla. 

Cartea se citeste foarte usor, am citit-o in doua zile. Mi-a placut tare mult ca pe parcursul actiunii apar acele momente in care Vicky relateaza intamplari din trecut...intalnirea cu Dev, relatia cu mama ei, cu fratele ei, etc. 

Mi-ar fi placut sa se contureze si mai bine personajele secundare pentru ca sunt si ele foarte interesante, cu toate ca Vicky reuseste sa iti acapareze uneori toata atentia. Vrei sa o descoperi si sa o intelegi.

Cu toate ca tot aud ca acest roman vrea sa arate cum gandesc adolescentii din ziua de azi , vreau sa cred ca nu asa. Nu cred ca cineva ajunge neaparat sa empatizeze cu Vicky, sa o indrageasca prea tare . Nebunia ei e iesita din comun si ma bucur tare mult ca Cristina a reusit sa formeze un personaj atat de complex si ma bucur ca ne-a prezentat-o si noua pe Vicky :D 

Nu vreau sa povestesc in aceasta recenzie subiectul cartii. Va indemn doar sa cititi cartea si atunci cand o faceti sa va bucurati ca aveti in fata ceva inedit si original. 

Ofer deci 5 stelute aurii romanului   Nymphette_dark99 de Cristina Nemerovschi, pe care il gasiti la editura Herg Benet :D